Maia

O cățelușă independentă, ascultătoare și tare cuminte – așa ar putea fi descrisă, în doar câteva cuvinte, cățelușa Maia. Am stat de vorbă cu Mirela, cea care a adoptat-o de la un târg organizat de ASPA în Parcul Circului și am felicitat-o pentru felul în care se preocupă de Maia, pe care o tratează ca pe propriul ei copil.

Dar să-i dăm cuvântul Mirelei, pentru a vă convinge și voi de cât de fericită poate să fie Maia în urma unei adopții în care și-a găsit persoana pe care o va iubi, necondiționat, toată viața:

„Maia este foarte cuminte și s-a adaptat în casă extrem de repede, a înțeles că aceea este noua ei locuință. Când e în casă, nu latră, chiar dacă mai aude alți căței de afară făcând asta. S-a obișnuit rapid și să stea singură și tot ce face este să doarmă când eu lipsesc de acasă.

E o cățelușă extraordinară și am simțit asta încă din momentul adopției. Am luat-o de la un târg ASPA acum doi ani. Țin minte că am ajuns destul de târziu la eveniment și mai erau doar câțiva pui și ea. Am luat-o la o plimbare și m-am mirat cât de bine mergea în lesă și cât de cuminte și de echilibrată era cu toată lumea de acolo. Ne-am lipit instantaneu una de alta, așa că nu am putut să plec acasă fără ea. M-am bucurat teribil că am reușit să o adopt, eu voiam de foarte mult timp un câine, dar am așteptat momentul potrivit în care eram pregătită să ofer unui câine o casă pentru toată viața.

Pe vremea aceea, mai aveam un cățel – Charlie, mai mare, care deși nu era foarte jucăuș, a primit-o cu bucurie și s-au adaptat rapid unul cu altul, au devenit prieteni tare buni. Amândoi au preluat din comportamentele celuilalt și cumva s-au potrivit perfect. Acum Charlie, care are 5 ani, nu mai locuiește cu noi, însă încă se vad și se joacă împreună.

În plus, atunci când eu trebuie să plec undeva, o las pe Maia împreună cu Charlie și, totodată, atunci când Charlie are nevoie să rămână undeva, îl primim cu brațele deschise la noi.

Maia s-a învățat, știe că atunci când vine Charlie la noi este musafir și va sta doar o perioadă, a înțeles și asta, cum a înțeles foarte multe lucruri, din prima. Nu am avut probleme cu ea legate de programul de masă, de somn, sau să stea singură în apartament. Cum spuneam, e o cățelușă foarte bună. Îi place foarte mult și joaca, deși are 3 ani, nu mai e chiar atât de mică – când am adoptat-o avea un an. Se poate spune că este o cumințică, dar mereu cu chef de joacă, sociabilă cu toți cățeii și cu toți oamenii pe care-i întâlnește. Când mergem în parc și ne apropiem de locul nostru, unde știe că se întâlnește cu prietenii ei, se entuziasmează foarte tare.

Pe lângă asta, este deosebit de frumoasă și super inteligentă. O iubesc foarte mult, de fapt pot să spun că am iubit-o din clipa în care am văzut-o.

E foarte dornică de călătorii și de mers în vizite, acolo unde știe că va avea companie.

Când am adoptat-o, avea o mică problemă la un ochi, însă asta nu a fost un impediment. Problema s-a tratat, de altfel mergem la veterinar regulat, suntem la zi cu toate deparazitările și vaccinurile.

Recomand tuturor persoanelor care vor să adopte să se gândească mai bine atunci când se decid în alegerea unui cățel. Dacă vor un câine mai liniștit, care să doarmă în majoritatea timpului, să se orienteze pentru ceva de peste 3 – 4 ani, dacă vor un cățel energic, care să aibă chef de joacă, să alerge, poate să fie și unul de un an și ceva, iar dacă vor un pui – e nevoie de mai mult timp, implicare și răbdare.

Adopția schimbă vieți, și nu mă refer doar la cea a cățeilor care ajung într-un mediu mai bun, ci și a oamenilor. Îți aduce și o responsabilitate, dar în mod special satisfacții, mai ales atunci când vezi că, dacă te ocupi bine de el, cățelul este echilibrat, iubitor și fericit. Și nu ai cum să nu fii mândru de el…”.