Erika

Foarte frumoasă și inteligentă, cățelușa Erika a reușit să-și cucerească familia adoptatoare dintr-o privire, la un târg organizat în iunie, pe când avea doar 3 luni. De atunci, viața cățelușei s-a schimbat radical, lucru pentru care este recunoscătoare zi de zi.

În ce fel își arată superba cățelușă afecțiunea față de adoptatorii ei, cum i-a fost ales numele, dar și cum va petrece sărbătorile, am aflat de la Mihaela, cea care a adoptat-o pe Erika:

„Am aflat de la «Neața cu Răzvan și Dani» că o să fie un târg de adopții de animale la Cora Lujerului. Nouă, cu o săptămână în urmă, ne murise cățelușa, iar imediat după aceea s-a stins și tata. Au fost momente tare dificile. Când am auzit de târg, mi-am zis că un cățel ne va ajuta cu siguranță să trecem mai ușor peste dureri. Și așa s-a întâmplat. Am fost la târg cu soțul, iar Erika ni s-a lipit de suflet încă de la prima vedere. Era așa mică, albă…Când am văzut-o, am luat-o în brațe, iar ea nu m-a respins deloc. Am simțit că trebuie să o iau acasă. S-a acomodat destul de repede cu noi, a înțeles că o iubim la nebunie. Nepoții și copiii, când vin pe la noi, sunt tare bucuroși de prezența ei, se joacă mult cu ea, o drăgălesc, o alintă și o răsfață. De fapt, și noi facem la fel. E sufletul nostru. Ni se umple inima de fericire de fiecare dată când venim acasă, indiferent cât de puțin am fost plecați, ea se bucură teribil. Ne așteaptă în fiecare zi la poartă, știe exact când venim, iar la plecare ne luăm la revedere, dă lăbuța cu noi, avem un întreg ritual, nu ieșim pe poartă fără să-i spunem că ne întoarcem.

Seara este momentul ei de fericire. Atunci suntem toți acasă și știe că avem timp să ne jucăm cu ea.

O iubim tare mult, abia așteptăm să-i sărbătorim ziua de naștere, în martie o să facă un an. Erika este parte din familia noastră și ne bucurăm mult că este lângă noi. E foarte jucăușă, face și a făcut tot felul de năzbâtii – de exemplu ne-a scos florile din ghivece, dar noi nu ne-am supărat deloc pentru asta – ne-am pus gard la flori și am rezolvat problema. Când ai un cățel trebuie să fii atent la lucrurile astea. Un animal este o responsabilitate, e ca și cum ai mai avea un copil.

Pentru că e foarte frumoasă, ca un câine lup elvețian, inițial i-am pus numele Bella, însă când am ieșit cu ea la plimbare în parc am observat că era plin de cățelușe pe care le chema așa. Îmi amintesc că mă tot gândeam cum să-i schimbăm numele și m-a sunat fiul meu și i-am spus că mi-ar plăcea Erika. Iar el a zis «ei, îi pui nume de fată, Erika!». Și nepoțelul meu l-a auzit și a început să strige «Erika, Erikaa!», iar cățelușa a răspuns și așa i-a rămas numele.

De Crăciun o să sărbătorim în familie, iar Erika va găsi sub brad jucărioare pe placul ei. E primul Crăciun în care este alături de noi și vrem să se simtă bine, să înțeleagă că ea este pentru noi ca un copil, că o adorăm efectiv.

Suntem foarte fericiți că am adoptat-o și îndemn pe toată lumea să adopte. Un cățel este cea mai bună terapie.”