Rocky
Câini adoptați

Rocky

🐶 Astăzi vi-l prezentăm pe Rocky, un cățel care a avut șansa de partea sa la un târg de adopții organizat de ASPA în urmă cu 2 ani, în Parcul Circului. De atunci Raluca și soțul ei, Ștefan, l-au primit cu bucurie în familia lor, tratându-l ca pe un membru cu drepturi depline, iar el, la rândul lui, le aduce zilnic porții mari de fericire.

Care este viața lui Rocky după cei 3 ani de stat pe străzi, cât de iubit este acum și cum se simte în noua sa familie, am aflat de la Raluca:

„Ne-am dus la târg doar ca să ne uităm la căței, fără a avea intenția de a adopta. Ne-am tot uitat la cei din cuști și la un moment dat soțul meu l-a văzut pe Rocky, care era în lesă, împreună cu cineva din echipa ASPA. Ne-a impresionat mult faptul că fusese abandonat și crescuse pe străzi – avea 3 ani. N-am stat nicio clipă pe gânduri – atât eu, cât și soțul meu, am decis pe loc să-l luăm acasă. De la târg l-am dus direct la salon, la cosmetică, iar soțul meu s-a dus și a cumpărat tot ce ne trebuia pentru el – de la cușcă și mâncare, până la jucării, lese și castroane.

Imediat după târg a avut o perioadă de acomodare, de cunoaștere, destul de lungă. Era neîncrezător, temător, i-a luat ceva timp până să se deschidă total către noi.

Acum e cel mai fericit cu noi, în curte este stăpân, latră puternic, îl știu toți vecinii. La început, primele trei săptămâni nu a lătrat absolut deloc…

Știe când ajungem acasă – stă lipit de gard, în așteptare – și abia așteaptă să-i dăm recompense.

E prietenos, dar în continuare îi este frică de bărbații necunoscuți. Cine știe câte o fi suferit el până să ajungă în adăpostul ASPA! Și cu tatăl meu, care e mare iubitor de animale – are și el un cățel maidanez adoptat, s-a împrietenit destul de greu. Au fost necesare mai multe vizite. Îi aducea mereu jucării, încerca să se joace cu el, însă l-a cucerit destul de greu.

Adopția a fost cea mai bună alegere pe care am făcut-o. Îl iubim nespus pe Rocky, este copilul nostru și avem mare grijă de el. Abia ne mutasem la curte când l-am adoptat. Nici terasa nu era făcută, intenționam să punem gresie, dar pentru că a venit Rocky la noi am pus deck.

Îl răsfățăm foarte mult – iarna doarme în casă, la căldură, iar vara la aer condiționat. Mănâncă numai bunătățuri, iar de ziua lui îl sărbătorim cu feluri speciale, de exemplu cu un biscuit mare, pe care scrie «la mulți ani!».

E foarte ascultător, ne iubește foarte mult și ne arată asta în fiecare zi. Răspunde la comenzi precum «șezi!», «du-te la loc!» și «stai!». Știe care e locul lui, nu ne face niciun fel de probleme. Bine, la început a făcut și el diverse pozne – de la șanțuri prin curte până la ruperea lalelelor. Acum, doar dacă este supărat pe noi, ne transmite asta prin mutarea pantofilor în altă parte. Nu-i roade, doar îi așază în altă parte. Și mută doar încălțămintea celui pe care s-a supărat. E foarte inteligent. Uneori stăm în curte amândoi și îl întreb – «Rocky, vrei ceva bun de mâncare, special?». Și el se uită la mine, parcă zâmbește, și-mi face într-un fel cu ochiul.

Acum, la doi ani de la adopție, pot spune cu mâna pe inimă că se simte bine la noi acasă și că este foarte fericit, la fel ca și noi.

Rocky e cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată. Am mai avut căței, am avut și de rasă, în copilărie, însă acum am spus că doresc un metis. Când mă întreabă cineva ce rasă e, eu spun: «tomberonez, cea mai bună rasă». E cel mai bun cățel din lume, îl iubește toată lumea, toți vecinii se ceartă atunci când plecăm noi de acasă pentru o perioadă mai lungă, care să-i dea de mâncare.

Îi îndemn pe toți cei care vor să adopte un cățel să meargă la ASPA și să plece acasă cu un tomberonez ca al meu. Vor salva o viață și vor fi și mai fericiți!”.