Timon

Socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea de la târg. Proverbul se aplică perfect în cazul Alexandrei și al mamei sale, Claudia, care au plecat la târgul de adopții cu gândul să vină acasă cu un cățel complet alb, care să semene perfect cu cel pe care-l avuseseră mai demult.

Decizia a fost însă deturnată de cățelușul Timon, care a reușit să le cucerească pe amândouă. Cum a făcut asta, care este viața lui acum, dar și ce culoare are, am aflat de la tânăra Alexandra:

„Urmăream îndeaproape pagina de Facebook a ASPA, mai ales că ne era tare dor de Diego, cățelul nostru complet alb, care murise cu un an înainte. Am tot insistat la mama să adoptăm, iar când am văzut pe pagina de Facebook anunțul cu târgul din Parcul Circului, am convins-o să mergem, măcar să ne uităm. Iar mama a spus bine, dacă o să găsim un cățel complet alb, îl adoptăm. Așa am ajuns la târg, unde l-am cunoscut pe Timon, un superb exemplar… negru, cu șosete scurte și pieptul alb, în vârstă de 4 luni. Stătea întins pe iarbă, lângă o voluntară, iar noi ne-am dus și l-am mângâiat, spre surprinderea tinerei, care ne-a spus că suntem singurele pe care le-a acceptat fără niciun fel de problemă. Ne-a plăcut foarte, foarte mult de el, amândurora, și ne-am gândit că s-ar potrivi de minune cu cățelușa noastră de acasă, Shenzi. L-am adoptat pe loc, nu s-a mai gândit nimeni la culoare, ne cucerise cu privirea lui, cu personalitatea sa rezervată.

Acasă, Shenzi l-a primit foarte frumos, se înțeleg de minune, nu au avut niciun fel de conflict, zici că-s frate și soră, așa de tare se iubesc. La început aproape că ne ignora pe noi și stătea doar cu ea. Practic, Shenzi l-a introdus în rutina noastră de zi cu zi, a avut grijă de el. Este și mai mare, are 3 ani, și și-a luat în serios rolul de soră protectoare.

În timp, cam în patru luni, s-a obișnuit și cu noi, a înțeles că-l iubim. La început, nu voia să meargă decât în spatele nostru, probabil nu se simțea în siguranță. Acum s-a lămurit, nu mai are temeri din acestea, ne iubește și ne apără curtea. Însă tot nu prea-i plac oamenii, în special necunoscuții care vor să-l mângâie.

Se simte foarte bine cu noi toți, mai ales că ne jucăm mult, și în casă, și în curte. Are niște plușuri preferate, pe care le-a primit cadou de Crăciun și este nedespărțit de ele. Îi place și la plimbare prin cartier, însă cred că mai trebuie să apelăm la un dresor, că nu merge prea bine în lesă. De altfel, și pentru Shenzi trebuie.

Dacă ar fi să-l descriu pe scurt pe Timon aș spune că este un cățel zvăpăiat, drăgăstos, cu o personalitate interesantă, pe care ne-a dezvăluit-o treptat. Ne bucurăm foarte mult că am reușit să-i căpătăm încrederea. Ne arată zilnic că ne iubește, vine la noi și ne pupă, stă să-l alintăm, nu se culcă până nu mă culc eu.

Celor care vor să adopte le recomand să-și facă curaj și să meargă la târguri, unde cu siguranță vor găsi un cățel pe care să-l iubească din tot sufletul, așa cum ni s-a întâmplat nouă cu Timon. Și le recomand, dacă tot se duc, să ia în calcul și adopția unui cățel mai în vârstă, nu doar a puilor, pentru că și seniorii merită o familie”.